Ce m-a frapat în primul rând atunci când am început lectura a fost ritmul alert în care este scrisă cartea, obositor de alert din punctul meu de vedere. Practic, mai mult sau mai puțin voit, ritmul povestirilor are viteza acțiunii din joc. Pentru unii, e atractiv, fiindcă îi ține în priză. Mie însă mi-a părut prea pe repede înainte și efectiv nu ai timp să procesezi toată informația.

Din câte am aflat, cartea este scrisă după apariția jocurilor, deci cartea este inspirată de jocuri și nu invers (cum credeam eu inițial). Îl avem ca personaj central pe Ezio Auditore, fiul unui bancher cu influență din Italia. Este un tânăr plin de viață, care se încaieră cu tabere rivale, fuge prin oraș sărind nebunește peste acoperișuri și ziduri (un soi de free running și parkour), cucerește fete și face doar ce vrea el. Viața i se schimbă însă brusc și radical în momentul în care ajunge acasă și își găsește mama și sora rănite și plângând. Află că tatăl și frații lui au fost arestați și duși la închisoarea din turn. Peste noapte, Ezio se vede nevoit să renunțe la distracțiile de până atunci și să își salveze cumva familia.

Citește continuarea pe bookblog.ro.