Început de Imperiu

18 februarie 2013

Într-o dimineață însorită din vara timpurie a anului 1949, Joseph Schwartz, croitor pensionar, se plimba alene pe străzile plăcute de la marginea orașului Chicago, reamintidu-și niște versuri ale lui Browning. Și, în timp ce se plimba, Schwartz se pomeni că ridică piciorul de pe asfalt și-l puse pe iarbă!

Adică se plimbase fără nci o grijă pe o stradă asfaltată din Chicago, iar peste o clipă se trezise în mijlocul unui câmp întins, acoperit cu iarbă! Astfel începe strania aventură a unui pensionar care este aruncat în timp și ajunge din secolul al douăzecilea undeva, într-un viitor îndepărtat. Și, în acelaș timp, așa începe primul roman al lui Isaac Asimov, O piatră pe cer.

Romanul lui Asimov este plin de aventuri, de schimbări dramatice de situații - adică este o carte menită să placă cititorului. Pe de altă parte, toată lumea a auzit de Asimov - la urma urmei, este primul autor de literatură SF care este studiat în cadrul unor universități de renume - așa că nu e cazul să încercăm să vă convingem să citiți acest roman.

Cred că vă va interesa mai mult să vă povestesc câte ceva despre universul pe care ni-l face cunoscut Asimov, începând cu această carte. Pentru că O piatră pe cer nu-i numai primul roman al lui Asimov, dar și primul dintr-o serie întreagă de romane care descriu lumea viitorului, așa cum și-a imaginat-o Isaac Asimov.

Spre deosebire de majoritatea autorilor SF, Asimov a avut în minte o singură variantă a lumii viitorului: cea în care omenirea a cucerit cosmosul și l-a colonizat. (Sigur, în Sfârșitul eternității există o variantă în care omenirea s-a concentrat asupra călătoriei în timp, neglijând expensiunea cosmică, dar finalul romanului corectează această eroare).

În goana sa printre stele oamenii n-au întîlnit alte specii inteligente (doar într-un roman de la bătrânețe, Nemesis, Asimov descrie o entitate planetară, asemănătoare cumva celei din Solaris). Dar, în timp, oamenii au uitat de unde au plecat, iar Pământul a rămas o planetă subdezvoltată, pe care n-o mai consideră nimeni leagănul umanității. Extratereștrii sunt, de fapt, urmașii primilor coloniști, care au devenit puternici datorită unor tehnologii descoperite de ei înșiși și pe care pământenii nu le-au cunoscut.

Citeşte restul articolului aici.

Toate drepturile rezervate © Grupul Editorial ART