Oceanul de la capătul aleii de Neil Gaiman
Oceanul de la capătul aleii este prima carte a autorului Neil Gaiman pe care o citesc și a fost una dintre cele mai bune cărți pe care le-am citit în tot anul. Ne este prezentată o lume magică din prisma unui copil de 7 ani, o lume în care monștrii puteau năvăli oricând în casa ta, o lume în care totul este posibil. De asemenea sunt câteva idei (care nu au neapărat legătură cu acțiunea romanului) pe care autorul le accentuează foarte bine:
"Uite, o să-ți spun ceva important. Nici adulții nu arată ca niște adulți pe dinăuntru. Pe dinafară, sunt mari și nepăsători și întotdeauna știu ce fac. Pe dinăuntru arată la fel ca întotdeuna; la fel cum arătau cand erau de varsta ta. Adevarul e că nu exista adulți. Nici măcar unul în întreaga lume."
Personajul principal se întoarce în orășelul său natal pentru a participa la o înmormântare, însă este condus spre casa unei vechi prietene din copilărie, Lettie Hempstock. În acel moment el credea prietena sa este plecată cu tatăl său în Australia și spera să se întoarcă cât de curând, pentru a discuta cu ea. Este condus mai apoi spre un iaz, care oarecum l-a făcut să-și amintească, doar pe moment, niște detalii importante.
Citeşte restul articolului aici.
