„Povestea doctorului Dolittle” - o recenzie de Eva
Niciodată, atâta timp cât va trăi și un om, poveștile nu se vor sfarși. Niciodată, niciodată! Avem nevoie de ele, suntem ființe dependente profund de povești.
Iar o poveste începe cam așa: „Odată ca niciodată, cu multă vreme în urmă, pe când bunicii noștri erau mici copii, a trăit un doctor pe nume Dolittle, dr. John Dolittle.” Acesta trăia într-un orășel numit „Balta Mocirloasă ” și locuia într-o casă la periferie. Căsuța era împrejmuită de o grădină foarte mare, cu o pajiște întinsă întinsă, perfectă pentru animalele doctorului, care locuiau împreună cu acesta. Oh, și nu erau puține la număr: o familie de iepuri, șoareci albi, o veveriță, un arici, o văcuță, un vițel, un cal șchiop, găini, porumbei, doi miei, o rață, câinele Jip, porcușorul Guiț, papagalul Polinezia și bufnița Bu-Hu-Hu.
Fotografie de Eva
Micuța gospodărie devenea tot mai neîncăpătoare, iar costul hranei pentru animăluțe era tot mai mare. Într-un final banii s-au terminat și bătrânul doctor a fost nevoit să-și vândă singurul său costum pe care îl purta în zi de sărbătoare, apoi pianul, ajungând să umble cu ciorapii găuriți.
Salvarea vine tocmai din Africa, unde doctorul este chemat de urgență, fiindcă maimuțele suferă de o boală îngrozitoare, „toate s-au molipsit și mor pe capete”. Marea călătorie a durat șase săptămâni, fiind nelipsită de peripeții. Dar așa cum ne obișnuiesc poveștile, binele învinge întodeauna răul.
Fotografie de Eva
Este o poveste extraordinară, cu personaje pe măsură. Gândiți-vă la un singur lucru: fiecare copil își dorește să vorbească cu animalele, pentru a le putea ajuta, sau să înfrunte un rege nemilos și niște pirați. Însă punctul culminant îl constituie cel mai rar animal din lume, ciudat și amuzant, numit Trasu-mpinsu. Aceste animale „nu aveau coadă, ci se terminau în ambele părți cu câte un cap, amândouă cu coarne ascuțite. Erau foarte sfioși și foarte greu de prins . ”
Cartea, așadar, are un umor aparte, momente tensionate prin care trec eroii ei, dar un final fericit.
Un articol de Eva, 12 ani, colaboratoare Arthur
