Robert Jackson Bennett s-a născut în 1984 în Louisiana, fiind stabilit în prezent în Austin, Texas, unde a urmat facultatea și a studiat scrierea creativă. Profesorul de creative writing îl sfătuise să nu se grăbească încercând să scrie din prima un roman; din fericire, nu l-a ascultat, iar succesul nu s-a lăsat așteptat.
Până la Orașul scărilor (traducere din limba engleză de Alina E. Bogdan, Paladin), cea mai cunoscută carte a sa, a publicat alte patru romane: de la Mr. Shivers (2010), plasat în timpul Marii Crize din anii 30, până la American Elsewhere (2013), omagiu neogotic adus moștenirii lui Lovecraft.
Orașul scărilor, nominalizat la majoritatea premiilor relevante de gen, reprezintă primul volum dintr-o trilogie, fiind urmat de Orașul săbiilor și de Orașul miracolelor. Este un roman detectivistic plasat într-un decor de urban fantasy. Bulikov, Orașul Divin, s-a aflat cândva sub protecția zeilor și s-a folosit din plin de magia acestora, subjugând toate celelalte state. Însă, cu 75 de ani înainte de începerea acțiunii din Orașul scărilor, un general din Saypur a găsit o cale de a-i ucide pe zei cu ajutorul unei arme misterioase. Odată cu moartea zeilor s-a prăbușit și puterea Bulikovului, împreună cu o bună parte din infrastructura lui magică: zone întregi din megalopolis au dispărut în neant cu tot cu clădiri. Orașul scărilor tratează istoria post-magică a Bulikovului, aflat acum sub administrația Saypurului, care își ține vechiul despot sub un călcâi de fier. Locuitorilor subjugați li se interzice să își amintească de vechii zei sau să le folosească simbolurile. Toată magia din trecutul orașului este tabu. Însă un lanț neprevăzut de evenimente se declanșează atunci când un istoric din Saypur este asasinat în timp ce cercetează artefactele magice rămase, adăpostite sub o pază strictă. Se declanșează o anchetă, condusă de Ashara Komayd, un agent secret sosit din Saypur. Investigațiile acesteia vor dezgropa, alături de misterele trecutului, o vastă conspirație.
Orașul scărilor a fost întâmpinat cu elogii de critică, fiind remarcate atât arhitectura solidă a universului ficțional, cât și construcția personajelor, începând cu cea a Asharei și a partenerului său de anchetă, misteriosul Sigrud. În linia fantasy-urilor recente semnate de autori ca George R.R. Martin sau China Miéville, profilul moral al protagoniștilor este unul mai curând gri: nu există eroi pozitivi sau negativi în sensul clasic (deși Ashara și Sigrud reușesc să monopolizeze simpatia cititorilor), ci doar nenumărate nuanțe intermediare. Acest lucru se reflectă și în raportul dintre Bulikov și Saypur: din colonie a Bulikovului, Saypur se transformă în putere imperială, fără să fi învățat însă nimic din lecția trecutului – tratează orașul învins cu aceeași aroganță cu care fusese tratat de acesta. Or, o astfel de atitudine nu rămâne fără consecințe. Într-un interviu, Robert Jackson Bennett declara că este pasionat de politica internațională și că a integrat în roman elemente din istoria reală contemporană – supravegherea generalizată denunțată de Edward Snowden, mișcările din Ucraina, războiul din Siria.
Robert Jackson Bennett, Orașul scărilor
Traducere din limba engleză de Alina E. Bogdan
Editura Paladin, 2017
