Caravana Arthur - Arthurpedia - Călimănești

Călimănești

Staţiune balneoclimaterică, de interes naţional, situată în Subcarpaţii Olteniei, la poalele Munţilor Cozia şi Căpăţânii (județul Vâlcea), cu izvorul la care s-au tratat Mircea cel Bătrân şi Napoleon al III-lea.

La ieşirea Oltului din cel de-al patrulea şi ultimul defileu pe care îl sapă în munte, cel de la Cozia, la 20 km nord de Râmnicu-Vâlcea (observăm cum staţiunile balneoclimaterice din Subcarpaţii Olteniei sunt dispuse ca razele soarelui, la distanţe egale de municipiul reşedinţă de judeţ), se află o altă staţiune – Călimăneşti sau Călimăneşti-Căciulata –, veche vatră istorică românească.

Acest defileu al Oltului aminteşte de daci şi de romani, ultimii numindu-l Alutus şi ulterior Alutela/Arutela, construind aici, sub Munţii Cozia, un castru (astăzi, strada principală a staţiunii se numeşte Calea lui Traian); de Căliman, un conducător de obşte sătească din secolul al V-lea care a împrumutat numele său locului; de primii Basarabi care au întemeiat un stat – Ţara Românească – din familia cărora se trage Mircea cel Bătrân (vezi MIRCEA cel Bătrân), cel care l-a înfrânt pe temutul sultan Baiazid „Fulgerul“ la „Rovine în câmpii“ şi care „…a binevoit domnia mea să ridic din temelie o mănăstire… la locul numit Călimăneşti pe Olt“, ctitorind astfel Mănăstirea Cozia (care, de altfel, adăposteşte şi mormântul vajnicului domnitor, la fel ca şi pe cel al Maicii Teofana, mama lui Mihai Viteazul – vezi MIHAI Viteazul, cel care a reuşit să realizeze, pentru prima dată în istorie, unirea tuturor ţărilor în care trăiau români, la 1600).

Nu numai de istorie amintesc Cozia şi Călimăneştiul, ci şi de ce are fiinţa spirituală românească mai bun. Pe aici a trecut, printre alţii, „poetul nepereche“, Mihai Eminescu (vezi Mihai EMINESCU), în toamna anului 1882 şi tot aici la Călimăneşti-Căciulata a stat şi Octavian Goga, pregătind volumul Ne cheamă pământul (1909).

Câţi oameni iluştri nu s-au vindecat cu apele minerale de Călimăneşti? De la ciobanul care s-a scăldat întâia oară într-un lac din „câmpul lui Căliman“ şi s-a vindecat de „metehnele trupului“, după cum spune legenda, au folosit puterea miraculoasă a acestor ape (sulfuroase, clorurate, bromurate, sodice, calcice, magneziene, hipotone) Mircea cel Bătrân, urmaşul său Matei Basarab, împăratul Imperiului Austro-Ungar Franz Joseph şi chiar nepotul marelui Napoleon, Napoleon al III-lea, cel care a girat „Mica Unire“ de la 24 ianuarie 1859 a principatelor române Ţara Românească şi Moldova, căruia i se aducea apă îmbuteliată de la izvorul nr. 1 din Călimăneşti-Căciulata, cu poştalionul, până la Paris.

Emblematic pentru staţiunea Călimăneşti-Căciulata este Hotel Central, plasat după cum îi spune numele, o bijuterie arhitecturală barocă, deopotrivă păstrând parfumul începutului de secol XX (construit între 1907 – 1911).

Poți citi mai multe despre personalități, locuri, artă, obiceiuri și gastronomie în cartea Mica enciclopedie a României pentru copii, de Silviu Neguț și Marius-Cristian Neacșu.