În cvartetul care începe cu Mașinării infernale, Philip Reeve construiește din nou lumea întreagă pentru că ne propune un nou fel de a locui: cum vi s-ar părea ca fiecare oraș să fie, de fapt, o imensă, foarte complexă, „mașinărie” migratoare? Bineînțeles, în 2001, când Reeve a început lucrul la acest Bildungsroman, încă nu avea de unde să știe cât de puternică din punct de vedere cinematografic li se va părea vrăjitorilor de la Hollywood viziunea sa: din decembrie 2018, avem varianta filmică, produsă de nimeni altul decât Peter Jackson, regizorul unei alte mari ecranizări, Stăpânul Inelelor. Publicul român este norocos fiindcă poate avea expresiile inițiale, literară și cinematografică, sub ochii săi curioși. Dincolo de diferențele de limbaj artistic, această oportunitate, să-i spunem, „spectaculară”, poate fi un foarte bun subiect de conversație, după lectură sau după vizionare, căci Mașinării Infernale nu este povestea post-apocaliptică obișnuită, în care supraviețuitorii trebuie să reconstruiască societatea într-o geografie cunoscută, fixă. În „era Tractării”, cu orașele migratoare care se canibalizează pentru resurse, însăși geografia devine fluidă, iar locuirea devine altceva. Iată câteva linii de start în conversație, pornind de la premizele date de Philip Reeve:
- Ce rămâne cunoscut după războiul apocaliptic (aici, „Războiul de 60 de minute”)?
- Care sunt mai credibile, orașele pe șenile descrise sau cele filmate?
- Ce ați alege ca loc de viață, un oraș-stat mobil, aflat pe Marele Teren de Vânătoare (Europa, deșerturile africane și o parte din Siberia) sau un stat „anti-Tracționist” (aflat în Asia sau Africa sub-sahariană)? Ambele variante au plusurile și minusurile lor, mai ales că aproape nimic din ce știm din geografia politică și economică de azi nu se mai aplică în lumea lui Philip Reeve.
- Ce „meserie” v-ați alege în noua lume? Comerciant pe o navă zburătoare, arheolog în căutarea minunilor tehnologice de dinaintea Apocalipsei sau ați încerca să aveți o viață cât mai asemănătoare cu cea de acum?
- Dacă ați putea explora după bunul plac lumea din Mașinării infernale, în ce ordine ați vizita următoarele?
a. „Pustiul de Gheață” (Arctica, cum încă o numim; o aventură pe gheața subțire); Africa sub-sahariană, cu orașele fixe Zagwa și Tibetsi;
b. „Continentul Mort” (America de Nord, presupusă a fi radioactivă în urma Războiului de 60 de minute);
c. Asia, având Himalaya ca „buric al lumii”, căci munții fac imposibilă deplasarea orașelor șenilate, iar China de Est fiind radioactivă la rându-i;
d. „Nuevo Maya” – adică orice o fi rămas din America de Sud, după ce istmul panamez a fost scufundat sub valuri în război;
e. Antarctica – aici se află orașele-platforme petroliere.
Indiferent de preferințe, credem că veți ajunge în urma lecturii și a vizionării la o concluzie asemănătoare cu a noastră: în Mașinării Infernale, stabilitatea și ordinea capătă un nou sens.
Sursă imagine cinemagia.ro
