Frances Andreasen Østerfelt, Anja C. Andersen & Anna Błaszczyk — Marie Curie: În căutarea luminii

CARTEA ÎN TREIZECI DE SECUNDE

Marie Curie a fost prima femeie care a primit premiul Nobel și, până acum, singurul om de știință care a primit două premii Nobel pentru două discipline diferite (fizică și chimie). Dar cine a fost, de fapt, Marie Curie? Și, mai ales, cum a reușit să se impună într-o perioadă plină de interdicții, o perioadă în care imperiile încă mai încercau să-și mențină controlul asupra națiunilor cucerite și în care femeile nu aveau drept de vot, nu aveau dreptul să studieze și nu erau decât un soi de accesoriu al bărbaților? Această biografie grafică folosește intenționat un stil sec, enciclopedic, sintetizând și oferind exact informațiile necesare înțelegerii vieții, înfrângerilor și victoriilor lui Marie Curie. Contextul istoric al epocii (Polonia era ruptă în trei, folosirea limbii polone era interzisă, femeilor le era interzis accesul la studiile superioare) se suprapune peste contextul familial (mama tuberculoasă, tatăl profesor de fizică, rude și prieteni martiri în lupta împotriva ocupanților ruși etc.) și e îmbogățit de mărturiile directe (fragmente de jurnal, de scrisori și de interviuri) și, mai ales, de ilustrațiile senzaționale, jucăușe și poetice, care ridică întrebări — în prima pagină, de exemplu, de ce e scris numele străzii și cu litere chirilice, și latine? — și ascund mesaje „secrete” pe care cititorul atent le poate descifra — tot în primele pagini, de ce o închid frații ei pe micuța Maria într-o cazemată de scaune? (indiciu: există o expresie despre oameni deștepți și scaune…) Un portret extraordinar al unei femei extraordinare, o carte pe care ar trebui s-o citească toți școlarii din România.

O VIAȚĂ CA UN MONTAGNE RUSSE

Chiar dacă nu e o biografie romanțată, această biografie grafică se citește ca un roman. E în primul rând meritul… realității. Viața lui Marie Curie e ca un thriller — de la copilăria trăită în spaima de boală și de sărăcie, în furia și revolta față de invadatorii ruși, refugiul în cărți și în laboratorul tatălui ei, la tinerețea aservită deopotrivă neajunsurilor materiale și idealului patriotic, la exilul francez și biruința spiritului asupra trupului, la maturitate și împlinirea în iubire și în carieră, la descoperirile științifice și uriașul preț plătit pentru ele. Ce reușește foarte bine această carte e să-și ajute cititorii să facă singuri conexiunile și să înțeleagă de ce și cum a devenit micuța copilă-minune din Varșovia un adevărat simbol pentru toți cei care cred în puterea științei — și în înțelepciunea oamenilor.

O CARTE CA UN PUZZLE

Alt lucru care m-a încântat la acest volum e că te provoacă la joacă. Bineînțeles, poți să alergi printre pagini și să citești toată cartea în două ore, dar ar fi păcat. Anna Błaszczyk a ascuns sensuri și mesaje în fiecare desen, și e grozav să încerci să le descifrezi. Unele sunt evidente (Ce sunt bolovanii ăia de pe copertă?; Dar strălucirea aceea albăstruie?; Și de ce se numește cartea „în căutarea luminii”?), altele mai puțin (Ce semnificație au ciorile și banii din pagina despre înmormântarea mamei?), altele sunt surprinzătoare și amuzante (Ia te uită, deci Polonia nu era independentă atunci când soții Curie au descoperit primul lor element radioactiv și l-au denumit… Polonium!), altele sunt inevitabile și triste (Stai, de ce e sicriul lui Marie Curie învelit în plumb?). În plus, artista poloneză strecoară, pe cât posibil, zâmbete (inspectorul școlar care se transformă în… porc, haioasele costume de baie, cosița blondă à la Rapunzel, victoria primului prânz gătit de Marie, care învață să gătească abia la douăzeci și ceva de ani, ș.a.m.d.)

Frances Andreasen Østerfelt, Anja C. Andersen & Anna Błaszczyk — Marie Curie: În căutarea luminii, Editura Grafic, colecția miniGrafic, 2022, trad. Simina Răchițeanu