O zi din viața unui scriitor #1. Povestitor: Florin Bican

Pe 3 martie este Ziua Internațională a Scriitorului, iar noi dăm startul unei noi anchete pentru a-i celebra pe cei care ne dăruiesc lumi fabuloase, prin poveștile pe care le scriu. I-am invitat pe autorii Arthur, Genius și Grafic să ne povestească cum decurge o zi din viața lor, însă nu într-o relatare obișnuită, ci din perspectiva obiectelor și a ființelor pe care le au în preajmă. Unii dintre autori s-au distrat, alții ne-au spus că le-am dat o temă foarte dificilă! :)

Dar să nu o mai lungim și să inaugurăm ancheta din martie cu Florin Bican, al cărui text inventiv și amuzant o să vă stânească de bună seamă chicoteli și, cine știe, poate chiar niscaiva îndoieli: ce se întâmplă oare cu personajele din cărți atunci când toată lumea e plecată pe tărâmul somnului?

Florin Bican și biblioteca lui (©️ carturesti.ro)
 

Florin Bican - O zi din viața unui cititraduscriitor

– Șase! S-a trezit ăla care scrie! Treceți fiecare în cărţile voastre, că dacă vă găsește amestecați, iar îi vin idei. 
– Las’ că nu apare el chiar acum. Mai întâi trebuie să simțim miros de cafea…
– Ba mai întâi trebuie să-l auzim cum le strigă pe flocoșeniile alea fandosite care-i miorlăie pe sub geam și-apoi se-ascund în tufe.
– Domnu’ Edward, ai grijă cum vorbești de rubedeniile mele.
– Lasă, Domnu’ Cheshire, nu le mai lua apărarea, c-așa faceți toți – apăreți și dispăreți cum aveți chef…
– Lăsați cearta și intrați odată la locurile voastre!
– Da’ Pinocchio mi-a pus piedică…
– Minți, Dorothy – te-ai împiedicat singură…
– Păi m-am împiedicat de nasul tău…
– Omule de tinichea, termină cu efectele speciale, că ne-aude și intră peste noi.
– N-am ce face, ăsta-i sunetul meu natural…
– Sperie-ciori, lipește-te de el, ca să nu mai zdrăngăne în halul ăsta!
– Ba să se lipească Apolodor, că-i mai pufos…
– Zău dacă vă mai las să ieșiți din cărțile voastre!
– Haideți, tanti Biblioteca, nu mai fiți așa, că nu ieșim decât noaptea.
– Exact, Stellaluna! Da’ acu’ e dimineață. Pauza s-a terminat… Alisa! Ce cauți la Mathilda-n carte?
– A zis că vine Charlie să ne aducă ciocolată…
– Dacă nu vă băgați mințile-n cap, o trimit pe domnișoara Trunchbull peste voi, să vă săturați de ciocolată. Gata, am zis! Hai, să vă văd: personajul și cartea! Repejor, Raymie! Cine nu e gata, îl iau cu lopata! Domnu’ Cheshire, nu te face invizibil – știu că ești acolo. Treci în carte numaidecât! Voi nu simțiți mirosul de cafea? Nu auziți pașii?
– Ba da, se îndepărtează...
– A uitat-o pe Enigelia. Da’ o ia și se întoarce numaidecât…
– Da’ Enigelia din ce carte e? Ea de ce are voie în cameră și ziua?
– Pentru că-i păpușă-secretară – când scrii, ai neapărat nevoie de așa ceva…
– Da’ vrem și noi să fim secretari!
– Sunteți, da’ numai dacă stați la locurile voastre…

***

– Bună dimineața, doamnă Bibliotecă!
– …
– Ați avut o noapte liniștită?
– …!
– Zău? Da’ cine v-a supărat?
– …
– O să am grijă să nu se mai repete! Of, of, of, numai bibliotecă să nu fii!