Profil William Gibson – cel mai influent scriitor din anii 80-90
În SF, contrar aparențelor, capacitatea individuală de invenție este limitată. Să luăm roboții, personajele sau elementele de decor fără de care genul ar fi greu de imaginat. Karel Čapek a creat cuvântul în 1920, iar Isaac Asimov a elaborat cele trei legi ale roboticii în anii 40. Aproape tot ce a urmat a fost o variație pe ideile lui Asimov.
William Gibson e unul dintre puținii autori SF care au inventat ceva. Iar ce a inventat nu este un personaj, ci un întreg subgen: cyberpunk. Dacă internetul și calculatoarele au schimbat fața lumii începând din anii 80, Gibson a fost profetul lor, cel care le-a dat o formă literară iconică. Cine citește SF-urile sau urmărește serialele și filmele science-fiction de până la Gibson va observa acolo destule calculatoare, dar va fi izbit de lipsa unui concept de tipul internetului. Deși unii încă preferă denumirea „literatură de anticipație”, de această dată SF-ul a fost orb la ceea ce se pregătea în viitor.
Nu și William Gibson. World Wide Web a fost lansat la începutul anilor 90, dar Gibson scria încă de la începutul anilor 80 despre „ciberspațiu”, cuvânt pe care l-a lansat odată cu povestirea Burning Chrome din 1982. Au urmat, de-a lungul anilor 80, povestiri-cult ca Johnny Mnemonic și romanele Neuromantul, Conexiunea Mona Lisa, Contele Zero, acestea din urmă compunând Trilogia Lăbărțării. Lumea futuristă imaginată de Gibson avea un aspect și sonorități americano-japoneze, era o lume urbană sufocată demografic și plină de gadgeturi care protezau indivizii umani, transformându-i în extensii ale tehnologiei. O lume deprimantă, marcată de inegalități, dublată de spațiul labirintic și misterios, dar nu mai puțin periculos al ciberspațiului, al Matricei, al Rețelei. Un detaliu oarecum amuzant: când a compus Neuromantul (pe o mașină de scris), Gibson nu pusese mâna pe un calculator. În anii 90 anunța că nu folosește e-mailul.
Când primul film din trilogia Matrix a apărut în 1999, el a părut revoluționar. Dar cam tot ce oferea Matrix fusese deja imaginat de Gibson. Nu întâmplător, Steven Poole aprecia în 1999 în „The Guardian” că William Gibson este „probabil cel mai important scriitor din ultimele două decenii”.
Între timp, Gibson patentase un alt subgen, stempunk, prin romanul Machina Diferențială compus împreună cu prietenul său Bruce Sterling. Din anii 90 până în prezent, viitorul l-a ajuns din urmă pe William Gibson. Scrierile lui au devenit din ce în ce mai realiste, deși scriitorul n-a abandonat cu totul extrapolările futuriste. Gibson a continuat să se afle în mișcare, îndreptându-se și către alte formate.
Cea mai recentă apariție care îi poartă semnătura este un roman grafic după scenariul pe care Gibson îl scrisese pentru filmul Alien 3 (și care fusese respins în cele din urmă de producătorii filmului regizat de David Fincher). Următorul său roman, Agency, care urmează să fie publicat în 2020, imaginează o istorie alternativă în care Donald Trump a pierdut alegerile din 2017.
Trilogia formată din Neuromantul, Conexiunea Mona Lisa și Contele Zero a fost publicată la Paladin în versiunea excepțională a lui Mihai-Dan Pavelescu. Traducerile acestuia din Johnny Mnemonic, Chrome sau Neuromantul au circulat în regim samizdat încă din anii 80, influențând o întreagă generație de scriitori români de science-fiction care avea să se afirme în anii 90 în paginile revistei „Jurnalul SF”.
Sursă imagine goodreads.com
